Cyber Root
Administrator
 Din: New York
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 1121
|
|
Premiera românească: cinci ani după gratii pentru piraterie
Un tânăr din Arad a fost condamnat săptămâna aceasta, la 5 ani şi 6 luni de închisoare, cu executare, pentru piraterie.
Kiss Adalbert Daniel (28 de ani) este prima persoană condamnată pentru oferire, distribuire, deţinere în scopul distribuirii de mărfuri pirat, precum şi pentru promovare de mărfuri pirat prin mijloace electronice. Sentinţa a fost pronunţată săptămâna aceasta, la Arad.
Tânărul este domiciliat în Arad, are studii universitare şi nu are antecedente penale. În 2003 a fost depistat de poliţie, dar a fost scos de sub urmărire penală. Însă în 2006, când a intrat din nou în atenţia organelor de poliţie, oferea spre vânzare CD-uri şi DVD-uri pe site-ul.
A fost trimis în judecată şi condamnat. În prima fază a urmăririi penale, au fost confiscate de la inculpat în favoarea statului, în scopul distrugerii, harduri de calculator pe care erau înmagazinate (în vederea comercializării) listele albumelor oferite spre achiziţionare publicului.
Instanţa de judecată, în baza Codului civil, l-a obligat pe inculpat şi la plata sumei de 191.745 lei către partea vătămată Microsoft Corporation, la plata sumei de 282.870 lei către partea vătămată Autodesek Incorporated Bucureşti şi 2444,04 lei către partea vătămată Uniunea Producătorilor de Fonograme din România, cu titlul de despăgubiri civile.
Inculpatul a primit o sentinţă de 5 (cinci) ani de închisoare pentru oferire, distribuire şi deţinere în scopul distribuirii de mărfuri pirat săvârşite în scop comercial în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave şi 1 (un) an închisoare pentru promovarea de mărfuri pirat prin mijloace electronice de comunicare, în formă continuată. Hotărârea nu este definitivă, aceasta putând fi atacată prin apel şi recurs.
Cum se strâng dovezile împotriva unui “pirat”
“Metoda de investigare propusă pentru a dovedi săvârşirea unei asemenea infracţiuni presupune conectarea la un hub Direct Connect ce permite accesul oricărui utilizator, folosind un calculator pe care este instalat programul necesar şi care partajează informaţie neprotejată de Legea dreptului de autor şi accesarea listei conţinând fişierele partajate de utilizatorii care au cel mai mare volum de informaţie disponibil, putându-se astfel determina titlurile operelor puse la dispoziţia publicului. Aceste activităţi sunt consemnate într-un proces-verbal, la care se ataşează o planşă fotografică ce conţine capturi de ecran care să ateste titlurile operelor puse la dispoziţia publicului.
Ulterior, se solicită relaţii de la furnizorul de servicii de Internet pentru a stabili identitatea clientului care s-a conectat la data şi ora constatării folosind nick-ul (numele sub care se înregistrează utilizatorul) menţionat în cuprinsul procesului-verbal, precum şi adresa la care îi este furnizat serviciul.
Totodată, în temeiul art. 54 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 161/2003 – Titlul III, poate fi dispusă de către procuror conservarea datelor informatice şi a datelor referitoare la traficul informaţional privind acest utilizator pentru o perioadă de 90 de zile, printr-o ordonanţă motivată transmisă furnizorului de Internet, care are obligaţia de a asigura confidenţialitatea operaţiunilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 54 alin. 4 din acelaşi act normativ.
Pe baza acestor indicii privitoare la săvârşirea infracţiunii şi la identitatea autorului, coroborate cu informaţia notorie (care poate fi eventual confirmată printr-o adresă a reprezentanţilor titularilor de drepturi) că autorii unor anumite categorii de opere nu încuviinţează niciodată această modalitate de utilizare, se poate solicita ulterior o autorizaţie de percheziţie domiciliară la a cărei efectuare se vor avea în vedere identificarea şi ridicarea sistemelor informatice.
După examinarea informaţiilor existente pe hard diskul calculatorului ridicat de la locuinţa autorului, în baza unei autorizaţii de percheziţie în sisteme informatice obţinută în conformitate cu procedura instituită prin art. 56 din Legea nr. 161/2003, se pot stabili cu exactitate operele pe care acesta le punea la dispoziţia publicului prin intermediul programului “peer to peer”, programul folosit, hub-ul la care s-au realizat conectarea şi intervalele de timp, precum şi date privind eventuala săvârşire a unor alte infracţiuni prevăzute de Legea nr. 8/1996. În acest sens, trebuie respectate reguli de tactică criminalistică, precum sigilarea bunului ridicat, pentru a nu permite accesarea acestuia anterior desigilării şi a evita apărări de această natură.
Verificarea sistemului informatic se realizează prin copierea tuturor informaţiilor existente pe hard disk, fără accesarea lor efectivă, fiind exclusă alterarea datelor şi existând în permanenţă posibilitatea unei noi verificări, în măsura în care există dubii cu privire la constatările iniţiale.
În ceea ce priveşte modalitatea efectivă de realizare a percheziţiei informatice în practică poate fi efectuată prin intermediul unei constatări tehnico- ştiinţifice întocmite de reprezentanţii O.R.D.A. sau numai de organele de urmărire penală, în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură penală, la care face referire art. 56 alin. 4) din Legea nr. 161/2003.
Precizăm că toate aceste activităţi se desfăşoară într-un dosar penal cu avizul şi sub supravegherea procurorului”, se anunţă într-un comunicat semnat de comisar-şef de poliţie Ovidiu Tichindelean, şeful Serviciului de investigare a fraudelor. |
sursa:cotidianul.ro
|
|
